Foto: Franța înaintea finalei CM 1998
Cu un lot în care doar Pavard și rezerva Thauvin (din cei 23!) sunt francezi get-beget, Franța e în finala Mondialului. Să ne amintim cum a cucerit singurul ei titlu suprem, acum două decenii, pe teren propriu…
Și atunci, cu accent pe jucătorii naturalizaţi. Descendenţi în principal din fostele colonii, aceştia şi-au adus un aport imens la cucerirea titlului.
Desailly e născut în Ghana, Karembeu în Noua Caledonie, Thuram în Guadelupa, Lama în Guyana Franceză! De parcă n-ar fi de-ajuns, Zidane este de origine algeriană, Barthez, spaniolă, Lizarazu, bască, Trezeguet, argentiniană, Vieira, senegaleză, iar Djorkaeff, polono-armeană.
Aşadar, nu mai puţin de 10 jucători (aproape jumătate!) sunt departe de a fi francezi, ei provenind din… cinci continente (lipseşte doar Asia)! Vă vine să credeţi că lotul a numărat, atunci, şapte jucători de culoare?
O metodă prea puţin fair, menită a eluda prevederea FIFA din 1962, cu privire la imposibilitatea jucătorilor de a evolua în două naţionale diferite. Însă o metodă graţie căreia Franţa, adunându-şi “legiunea străină”, a obţinut singurul ei titlu mondial.