De ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, să nu uităm de Gică Popescu

Foto: Gh. Popescu ridicând, în calitate de căpitan al Barcelonei, trofeul Cupei Cupelor 1997 (sursa: barcacentral.com)

Astăzi, de ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, să nu uităm de Gheorghe Popescu. Al II-lea, pentru că primul, fie iertat, purtând exact același nume și același prenume și apelat tot Gică, a fost jucător internațional în anii ’30-’40, antrenor al naționalei în anii ’50-’60 și președinte al FRF în anii ’60.

Ne referim Gică, ”Baciul”, fostul căpitan al Craiovei post-Maxima, al naționalei post-Hagi și al Barcelonei. Olteanul de o rigurozitate germană pe teren, a alunecat, în viață, pe panta care acum îl ține închis. Și-a recunoscut greșeala și a plătit pentru asta, în bani și cu propria-i libertate. Gică a fost dărâmat de pe soclu în preziua alegerii sale ca președinte al Federației Române de Fotbal.

În fotbal, ca și în viață, greșelile se plătesc. Gică a făcut două mari greșeli. Una în fotbal, transferul la Dinamo, și una în viață, acel comision nenorocit din nu știu ce transfer. Timpul va trece și Gică va ieși din închisoare. Cei care îl apreciază – și sunt atât de mulți! – îl așteaptă din nou în jurul dreptunghiului verde.

La Mulți Ani, Gică Popescu, oriunde te-ai afla!

P.S. Cei care îl doriți răstignit, tras pe roată, condamnat pe viață sau ars cu fierul roșu pe Gică Popescu, vă rog eu frumos, nu îmi săriți la beregată. Mi-am exprimat opinia, nu am calomniat pe nimeni, iar Românie e, încă, o țară democratică.

Sf. Mare Mucenic GheorgheFoto: Sf. Mare Mucenic Gheorghe (sursa: sfantulgheorghenou.ro)

Octavian Stăncioiu

Articol scris de