Foto: Steaua cu trofeul CCE 1986, imediat după terminarea finalei (sursa: 1.bp.blogspot.com)
Marți seară, la Bologna, România a arătat, pe alocuri, că știe să joace și fotbal. Spre deosebire de stilul ultraprudent din preliminarii – care, e drept, ne-a adus în postura de cea mai bună defensivă a Europei și, poate de aici decurgând, calificarea -, contra Italiei am putut vedea și altceva. Faze de atac frumos lucrate, driblinguri de efect, goluri. Două contra “Squadrei Azzurra”, încă recunoscută drept cea mai ermetică apărare a lumii!
Când a optat să joace fotbal în preliminarii, în primele reprize cu Ungaria și Finlanda, la București, România a lăsat să se vadă un potențial sensibil superior jocului scrâșnit, temător și fără orizont, care a adus celebra serie de trei de 0-0 consecutive. Paralela cu Euro 2008, între meciul cu Franța și cel cu Italia, ne vine acum în minte. Prin minutul 20 al partidei cu peninsularii, Gică Craioveanu, la microfonul televiziunii, era entuziasmat: ”Deja am avut mai multe ocazii decât în tot jocul cu francezii!”.
Sigur că fotbalul românesc s-a consacrat prin ”temporizare”. Inventată de Angelo, perfecționată de Mircea Lucescu și desăvârșită chiar de actualul selecționer, Iordănescu, însă acum două decenii, când geniul lui Hagi și contraatacurile devastatoare au dat României o dimensiune mondială. Da, ăsta ne-a fost stilul, dar la numai la nivel de națională!
La cluburi, Steaua ’85-’89 a contat la vârful fotbalului european printr-un stil complet diferit (exceptând chiar cele două finale CCE: ultradefensiv la Sevilla, insipid la Barcelona). Stil cu totul ofensiv, cu învăluiri, un-doi-uri, și totul în viteză. Cu Jenei și, apoi, Iordănescu (tot el!) pe bancă. Știm, așadar, să jucăm și altfel. Sau am știut, că nu mai avem jucătorii de atunci.
De fapt, nu prea mai avem jucători. Marți seară, la Bologna, România a avut patru titulari de peste 30 de ani, Săpunaru, Raț, Hoban, Pintilii, plus alți doi, Prepeliță și Sânmărtean, intrați pe parcurs. Plus alți trei titulari, Tătărușanu, Dr. Grigore și Keșerü, care, anul viitor, vor avea și ei 30 de ani. La Euro 2016, Sânmărtean va avea 36 de ani, Raț, 35, Hoban, 34. Iar cei ce vin din urmă sunt tot mai slabi. Noroc cu academia lui Gică Hagi.
