Foto: Cernăuți în 1910 (sursa: liveinternet.ru)
Incluzând, ca oraşe principale Cernăuţi şi Suceava, Bucovina a făcut parte, până în 1918, din Austria, parte componentă a Imperiului Austro-Ungar. Încă din 1898, austriecii au avut o competiţie (“Cupa Chellenge”, câştigată la prima ediţie de echipa vieneză Cricketer), în 1901 apărând încă una (“Der Neue Wiener Tagblatt Pokal”, cucerită la toate cele trei ediţii de o altă vieneză, WAC). Mai târziu, aceste cupe vor fi asimilate cupei naţionale. În 1899, Selecţionata Viena termină la egalitate (2-2, pe teren propriu) cu Selecţionata Praga (era vorba, în fapt, de reprezentativele celor două ţări, membre ale Austro-Ungariei). Doi ani mai târziu, naţionala Austriei învinge în capitală, la Viena (4-0), echipa elveţiană Servette Geneva, dar debutul oficial interţări se va produce în 1902: 5-0 cu Ungaria. Federaţia austriacă s-a înfiinţat în 1904, afiliindu-se la FIFA în anul următor. Debutul la JO are loc o dată cu cel al marii rivale Ungaria, în 1912: 5-1 cu Germania în optimi, 1-3 cu Olanda în sferturi, 1-0 cu Norvegia, 5-1 cu Italia şi 0-3 cu Ungaria în turneul de consolare. În acelaşi an, Austria îşi desemnează prima campioană: Rapid Viena.
Înainte de primul război mondial, în cel mai important oraş bucovinean, Cernăuţi (numit Czernowitz până în 1918), activau deja o mulţime de echipe: Deutscher FC (înfiinţată în 1906), BASK (1907), Hakoah (1908), Jahn, Maccabi (1910), Polonia (1912). În 1912, selecţionata Cernăuţiului a jucat un meci cu selecţionata oraşului Lemberg (astăzi Lviv, în Ucraina, atunci în Austria), pierzând cu 6-2. Fotbalul bucovinean era inferior celui transilvănean, dar superior celui din Vechiul Regat. Bucovina s-a aflat, între 1915-1917, în timpul Primului Război Mondial, sub ocupaţia armatei ruse.
