Foto: Naționala României U17 în toamna 2014 (sursa: frf.ro)
Articol apărut în nr. 7 (aprilie 2014) al revistei ”Ripensia Sport Magazin”
Era o vreme când orice fotbalist care ajungea să poarte tricoul primei reprezentative era născut, crescut şi perfecţionat ca jucător în interiorul graniţelor ţării. Acele vremuri au apus, şi nu numai din cauza aşa-zisei globalizări, cât mai ales din cauza lipsei de investiţii din fotbalul autohton, atât “centralizat”, cât şi privat.
La o scurtă privire asupra loturilor naţionale de juniori, de la sub 15 la sub 19 ani, convocate la ultimele acțiuni (n.n. – primăvara 2014), constatăm că principalul ”furnizor” de jucători pentru cele cinci echipe este… Gheorghe Hagi. Școala de fotbal a ”Regelui”, incluzând aici Academia Hagi și Viitorul Constanța, dă un total de 21 de jucători, mai mult decât dublu față de următoarea echipă din listă, ACS Poli Timișoara, care dă 10 jucători acestor loturi. (Pe locurile 3 și 4, Dinamo și Steaua).
Oraşe care altădată erau centre importante ale fotbalului românesc, ca Hunedoara, Reșița sau Craiova, lipsesc aproape cu desăvârşire din această listă. Craiova are unul singur (!!!), Hunedoara nu are echipă în primele două eşaloane, iar Reşiţa, oraş care a dat echipei naţionale două dintre cele mai importante nume din ultimele decenii, Dorinel Munteanu şi Cristi Chivu, nu are niciun jucător în cele cinci loturi analizate, deși are acum o echipă în Liga a II-a.
Modul în care școala lui Hagi domină cu autoritate această listă ar putea indica faptul că investițiile private în fotbal sunt un succes răsunător în România, însă lucrurile nu stau chiar așa. Există școli de fotbal care dau jucători de calibru, dar nu apar în acest top, cum ar fi ”Ardealul”, din Cluj, de unde au plecat, de exemplu, Maxim și Chiricheș. Există și școli de la care microbiștii aveau mari speranțe, dar au dispărut de pe firmament, cum ar fi Școala de Fotbal Gică Popescu.
Lipsa investițiilor sau investițiile haotice la nivel de federație au pus ”pe butuci” un proces și așa precar, iar în ultimii ani tot mai mulți fotbaliști români încep să ”scoată capul” din diaspora. Fie că au fost văzuți de mici și achiziționați de cluburi din străinătate, fie că părinții lor s-au mutat acolo cu ani în urmă, un număr mare de jucători din loturile analizate, nu mai puțin de 10, vin de la echipe din afara granițelor țării. Trei dintre juniorii României, de la naţionala fotbaliştilor sub 18 ani, învaţă fotbal la Honved Budapesta, în Ungaria, ţară de trei ori mai mică decât România, dar care a investit masiv în infrastructura sportivă în ultimii ani.
10 tineri jucători români vin la loturile de juniori din străinătate pentru că, spre deosebire de situația din România, cluburile din Occident știu să gândească în perspectivă. Fac investiții importante în scouting și acordă o mare atenție procesului de selecție, iar fotbalul românesc, până la o mai bună organizare, atât la nivel de club, cât și la nivel de federație, va rămâne pe panta descendentă pe care se află de ani buni.
Vali Silaghi
