Născut pe 27 august 1925, la Bolton, Nathaniel Lofthouse a debutat târziu în ligile profesioniste engleze din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, însă avea să devină unul dintre atacanții cu cel mai bun raport meciuri jucate – goluri marcate la naționala Angliei.
A început fotbalul la echipa locală, Bolton Wanderers, în 1939, iar în timpul războiului a debutat la echipa de seniori, la 15 ani și jumătate, într-un meci cu Bury, când a marcat două goluri. În 1943, la 18 ani, a fost recrutat pentru a lucra în minele de cărbune din Marea Britanie, în sprijinul economiei de război.
Avea să debuteze în campionat în 1946, într-un meci pierdut de Bolton cu Chelsea, dar în care Nat Lofthouse marca două goluri. A debutat în echipa națională în 1950, la 25 de ani, și avea să joace în tricoul Angliei 33 de jocuri, cu 30 de goluri marcate, un procentaj extraordinar. Unul dintre meciurile memorabile pentru reprezentativă a fost Austria – Anglia 2-3, un amical din 1952 în urma căruia Lofthouse a fost poreclit ”Leul din Viena”. Acesta a înscris două goluri, cel al victoriei fiind reușit după ce a ”supraviețuit” unui cot în figură, unei alunecări din spate și unei ciocniri cu portarul, atacantul făcut ”knock-out” fiind scos pe brațe din teren de coechipieri.
Pentru Bolton Wanderers, Nat Lofthouse a jucat nu mai puțin de 452 de meciuri în campionat, marcând 255 de goluri. În 1953, atacantul a fost numit ”Fotbalistul englez al anului”, fiind golgeter al primului eșalon, cu 30 de goluri, și având evoluții remarcabile în Cupa Angliei, unde a marcat în fiecare tur, inclusiv în finala pierdută de Bolton în fața lui Blackpool (3-4), după meciul cunoscut drept ”Finala Matthews”, când legendarul Sir Stanley a marcat un hat-trick.
Bolton avea să câștige până la urmă Cupa Angliei în 1958, 2-0 cu Manchester United, ambele goluri fiind înscrise de Lofthouse. Meciul nu a fost lipsit de controverse. United jucau ultimul act la trei luni după tragedia de la München, fiind favoriții publicului, iar la golul al doilea, Lofthouse l-a împins practic pe portarul Harry Gregg cu mingea în plasă, recunoscând ulterior că a fost fault.
Nat Lofthouse avea să-și încheie cariera de jucător la 35 de ani, în 1960, forțat mai degrabă de accidentări decât de vârstă. Rămâne, însă, în cadrul clubului, pe diferite posturi, inclusiv cel de antrenor, pentru scurte perioade, iar mai târziu președinte. A lucrat la Bolton Wanderers până în anii ’90 și a murit pe 15 ianuarie 2011. Tribuna de est a Reebok Stadium îi poartă numele din 1997, iar după moartea sa lângă stadion i-a fost ridicată o statuie.
Sursa foto: skysports.com.