Venită în competiție din postura de campioană a României, Ripensia a defilat până în finala primei ediții a Cupei desfășurată, în 1933 – 1934, după formatul care a rămas aproape neschimbat până azi.
În primul meci, în 16-imi, la 1 aprilie 1934, Ripensia a învins Șoimii Sibiu, în deplasare, cu 7-0.
Apoi, în optimi, pe arena ”Electrica”, Ripensia – Gloria CFR Arad a fost unul cu adevărat spectaculos. Aflați în mare formă, arădenii au marcat nu mai puțin de patru goluri în prima repriză, scorul la pauză fiind de 4-3 pentru oaspeți. În mitanul secund, arădenii au cedat, însă, inițiativa, iar Ripensia a revenit și a câștigat, până la urmă, cu 6-4.
În sferturile de finală, ripensiștii au înfruntat, la Timișoara, marea rivală a anilor ’30, Venus București, echipă care eliminase Chinezul Timișoara în etapa precedentă a Cupei (scor 7-5!). Echipa din Capitală a marcat în prima parte prin frații Vâlcov, Vodolea și Colea, iar ”Ripi” ripostat prin Dobay. După pauză, același Dobay a egalat, însă Colea Vâlcov marchează din nou, 3-2 pentru venusiști. A venit apoi deja celebrul ”sfert al Ripensiei” și în ultimele 15 minute ale meciului, Dobay marchează de încă trei ori (!), Schwartz își încununează cu gol o prestație reușită, iar scorul final este Ripensia – Venus 6-3.
În semifinale, timișorenii au jucat în deplasare la Arad, cu AMEFA. Gazdele au condus pe tabelă, după golul marcat de Blașcovici, până aproape de final, însă din nou ”sfertul de oră ripensist” și-a intrat în rol, iar Schwartz (de două ori) și Ciolac au marcat, în ultimele 16 minute, pentru a stabili rezultatul final, 3-1.
În ultimul act al competiției, Ripensia avea să dea piept cu Universitatea Cluj. Această finală merită, însă, relatată pe larg, în partea a doua a poveștii primei participări a ripensiștilor în Cupa României.
