Ripensia Timișoara a jucat finala în fiecare din primele patru ediții ale Cupei României. Bănățenii au câștigat prima ediție a competiției, în 1934, după o finală cu Universitatea Cluj, și au repetat performanța doi ani mai târziu, când au învins Unirea Tricolor București în ultimul act. Celelalte două finale jucate în acei ani de glorie au fost însă pierdute în fața aceleiași echipe.
În a doua ediție a Cupei României, ”Ripi” a ratat câștigarea trofeului după o finală palpitantă cu CFR București. După 90 de minute, scorul era 5-5, unul dintre golurile timișorenilor fiind înscris din penalty de portarul Zombory. În prelungiri, feroviarii din capitală s-au impus cu 6-5.
Peste încă două sezoane, cele două echipe s-au întâlnit din nou în ultimul act al Cupei României, iar panta descendentă pe care se afla Ripensia a fost mai mult decât evidentă: Rapid București s-a impus cu 5-1, iar Cristi Alexiu nota în cartea ”Ripensia – nostalgii fotbalistice” că jucătorii bănățeni ”s-au comportat lamentabil, părând lipsiți de vlagă și de dorința e a câștiga” și că proporțiile scorului ar fi putut fi și mai mari, însă portarul Pavolvici și fundașul Bürger au salvat mai multe situații critice în propriul careu.
