Derby-urile de care Timișoara are nevoie

Foto: Secvență din meciul Ripensia – ASU Politehnica 2-6, din 7 martie 2015 (autor: Cosmin Dan)

De când fotbalul a apărut în Timișoara – și-a apărut, organizat, în premieră în spațiul istoric românesc (la concurență cu Aradul) – au existat mereu derby-uri locale.

Primul, de scurtă durată, a fost în 1905, la trei ani după înființarea primului club (exclusiv) de fotbal de pe teritoriul actualei Românii, Temesvari Football Club (TFC), chiar la Timișoara. Lui TFC i se opunea atunci Temesvari Torna Egylet (TTE). Urmează, la începutul anilor 1910, rivalitatea CAT (fostul TFC) – Chinezul, rivalitate ce va dura până spre începutul anilor ’30.

În a treia decadă a secolului trecut, între cele două mai apar, cu ambiții la supremația locală (și națională!), Unirea, RGMT și Banatul. Anii ’30 vor fi caracterizați de disputa dintre nou-apăruta Ripensia și Chinezul.

După Al doilea Război Mondial, totul va fi mult mai simplu: o rivalitate de decenii între Poli și CFR, meciurile dintre ele, atunci când s-au întâlnit în același eșalon, atrăgând ca un magnet până la mijlocul anilor ’90, când CFR-ul începe să se prăbușească. Urmează o scurtă rivalitate Poli – UMT, la granița celor două milenii.

După distrugerea Politehnicii în variantă ”clasică” și declinul rapid al UMT-ului, produs în prima jumătate a anilor 2000, Timișoara n-a mai avut parte de rivalități locale. Nou-apăruta Poli AEK, numită, pe rând, și FCU Poli, Poli Știința și FC Timișoara, a distrus totul în jur.

Din 2014, odată cu rivalitatea ASU Politehnica – Ripensia, derby-urile au revenit pe Bega. Este nevoie de asemenea meciuri, precum cel de sâmbătă, de pe ”Dan Păltinișanu”, pentru ca legendarul fotbal timișorean să-și regăsească drumul pierdut prin pârjolul lăsat de cosmopolita epocă FC Timișoara…

Octavian Stăncioiu

Articol scris de