Foto: Petru Fuchs (dr.), alături de Cristian Chivu (sursa: Facebook Petru Fuchs)
S-a stins din viață, la 7 noiembrie 2015, Petru Fuchs. Cel mai important gazetar sportiv cărășean al tuturor timpurilor. Da, cărășean, pentru că, timișorean fiind (născut la 5 iulie 1946), după absolvirea celebrei Politehnici (Electrotehnică) din orașul de pe Bega, s-a stabilit la Reșița. S-a dedicat meseriei de inginer, activând ani în șir la marea întreprindere reșițeană ICMR/UCMR. Mai important însă, a trăit pentru fotbal. A iubit acest sport ca puțini alții și a servit fotbalul reșițean cu o dăruire imensă.
A fost martor și sprijinitor al celor mai frumoase momente ale Reșiței fotbalistice din ultimele patru decenii. FCMR/CSMR-ul lui Dudu Georgescu, Beldeanu, Nestorovici, Atodiresei, Florea, Iovan, Goanță, Oancea, Cojocaru, Dorinel Munteanu, Panduru, Cristi Pușcaș, Potocianu, Lucian Marinescu, Ogăraru, Oprița și Moți. Gloria lui Gigi Ciurea, Pătru, Manole, Marcă, Marcu și Panc.
A privit cum a crescut, vegheat (de pe stadion și apoi din Ceruri) de tatăl său, jucătorul și antrenorul Mircea Chivu, cel care va deveni unul dintre cei mari jucători din istoria fotbalului românesc, Cristi Chivu.
Fotoreporter în sensul pur al acestui cuvânt, îmbinând activitatea foto cu cea de redactor, a fost mulți ani corespondentul cotidianului ”Sportul”, unicul existent pe vremea lui Ceaușescu (și acum, din păcate, situația e identică, doar că se numește “Gazeta Sporturilor”). Dar a devenit celebru odată cu ”Fotbal vest”-ul. Șarjele sale incomode prin lumea fotbalului reșițean, rubrica ”LuxPhotoFuchs”…
L-am cunoscut în 1995, anul în care, încă student fiind, la TCM-ul Politehnicii timișorene, am devenit jurnalist sportiv, la ”Renașterea bănățeană”. Meseria mă purta deseori în orașul de pe Bârzava, pe arenele din Valea Domanului, din Govândari sau la Arsenal (pentru cei mai tineri, a existat Arsenal Reșița, în Divizia C, în anii ’90). Acolo l-am cunoscut, cu nedespărțitul său aparat foto. Evreu mereu jovial și plin de umor, cu mustața și ochelarii săi îmi dădea impresia unui actor de comedie. Omul era însă tobă de fotbal. Am colaborat, ne-am respectat.
În ultimii ani, chinuit de diabet, s-a retras pe Facebook, cu tonus și verva dintotdeauna. M-a ajutat să recunosc unii dintre jucătorii FCMR-ului din anii ’70, fotografie care-i aparținea și fusese publicată chiar de site-ul nostru. Acum vreun an și jumătate, nea Petre ne informa că s-a stins din viață Nicolae Chirilă, cel care l-a descoperit pe Dorinel Munteanu…
La 26 octombrie 2015, nea Petre scria pe FB: ”Prieteni dragi, plec în vacanţă, poate-n cosmos, care va fi lungă sau scurtă funcţie de cât îmi taie doctorul din piciorul diabetic… Aşa că nu vă împacientaţi că o să vă lipsesc o vreme…”. Îi doream să se facă bine… Dar timpul n-a mai avut răbdare. După nici două săptămâni a trecut în lumea celor drepți. Avea 69 de ani.
FCMR/CSMR, ”Metalul”, cum era strigată de suporteri, astăzi nu mai există (actuala divizionară secundă e doar o clonă), distrusă de nepăsarea care a atomizat societatea românească postdecembristă.
Foto: Galeria CSMR-ului fotografiată de LuxPhotoFuchs
Odihniți-vă în pace, domnule Fuchs.
