România la Euro (2012): Inaugurarea Arenei Naționale

Foto: Inaugurarea Arenei Naționale (sursa: ”Regele Fotbal”)

”Tricolorii” au început campania cu Răzvan Lucescu pe bancă. Și cu un stupid 1-1 cu Albania, acasă! În vara anului următor, antrenor a redevenit Victor Pițurcă, dar mare lucru n-a mai putut fi reparat. 0-0 cu Franța, la 6 septembrie 2011, la inaugurarea Arenei Naționale, iar campania se va încheia tot cu un 1-1 contra Albaniei, în deplasare. Locul 3 într-o grupă de șase, cu Franța (locul 1) calificată la turneul final și cu Bosnia și Herțegovina (locul 2) calificată la baraj. În aceste preliminarii, România a jucat, parțial, fără Mutu (suspendat pentru dopaj în 2010) și fără Chivu (retras din națională în 2011).

Iată câteva rânduri scrise atunci, la inaugurarea Arenei Naționale…

Marți, 6 septembrie, ora 21:30. Fluierul de start al meciului România – Franța, din preliminariile CE, marchează inaugurarea oficială a noului stadion național al României, Arena Națională din București.

Atmosfera. Nocturnă. Vreme călduroasă. Chiar și la final, când nu mai era mult până la miezul nopții, răcoare plăcută.

Organizarea. Deosebită, incidentele fiind absolut minore. S-a tipărit un interesant program de meci.

Gazonul. Din păcate, Arena Națională a avut un gazon absolut jalnic chiar la inaugurare. Nu începuse de multe minute meciul, și gazonul începuse să se ”rupă”. E absolut straniu ca un asemenea stadion și un asemenea eveniment să aibă parte de așa ceva. Explicațiile, oricare ar fi ele, nu țin.

Publicul. Absolut fantastic. Stadionul a fost plin, 55.000 oameni, iar atmosfera creată, demnă de orice mare arenă a lumii.

Coregrafia. Fiecare spectator a găsit pe scaunul său câte un steguleț al României și o plăcuță în roșu (la Peluza Sud), galben (la Tribuna a II-a) sau albastru (la Peluza Nord), pentru coregrafia de la startul partidei, când au fost lansate și o mulțime de baloane în culorile tricolorului.

VIP-uri. În tribune s-au aflat elvețianul Sepp Blatter (președintele FIFA), Emil Boc (prim-ministrul României), Sorin Oprescu (primarul general al Bucureștiului), Mircea Sandu (președintele FRF). Nu însă, ciudat, și președintele României, Traian Băsescu. Și nici francezul Michel Platini, președintele UEFA.

Mihai Mitoşeru. Un actor mărunt, care a făcut pe showman-ul la microfon, direct de pe gazon, pentru a ”încălzi” atmosfera. A urlat aiurea.

Inna. O fătucă ce cântă muzică din asta modernă, prezentă în topuri. Nimeni nu știe, probabil, cum o cheamă de fapt, dar Inna e numele ei de scenă. A interpretat ceva în engleză, îmbrăcată, la fel ca și băieții cu figuri breakdance de lângă ea, în echipamentul naționalei. Acolo, pe gazon.

Distincții UEFA. Cei patru jucători, D. Munteanu, Hagi, Gh. Popescu și Bölöni, care au peste 100 selecții în naționala României, au primit distincții UEFA din partea slovacului Frantisek Laurinec, membru al Comitetului Executiv al forului continental.

Imnuri. Imnul Franței a fost interpretat de soprana Alexandra Coman. Al nostru, de cântărețul Marcel Pavel. Care s-a făcut de râs, precum Loredana Groza în 2005, la meciul demonstrativ România ’94 – Brazilia ’94, de la Timișoara: a greșit versurile imnului național al României.

Fair-play. Căpitanii celor două echipe, Raț și Lloris, au citit un mesaj stupid, în cadrul unei ceremonii FIFA Fair-Play Days. Fotbalul e sport, nu corectitudine politică!

Meciul. România – Franța, scor final 0-0. În alte împrejurări ar fi fost un rezultat onorabil. Acum, pentru că ne trebuia exclusiv victoria, n-a fost. Am jucat bine, contra unui adversar oricum superior. Am întâlnit însă o echipă leșinată a Franței și, dacă am fi îndrăznit mai mult, puteam să-i batem. Dar ne-a fost frică, iar în repriza a doua Pițurcă a persistat cu un singur vârf. Spre final trăgeam ordinar de timp… Huiduielile de la final spun totul.

Conferința de presă. Blanc a criticat gazonul, logic, iar Pițurcă s-a arătat mirat de reacția de la final a publicului. Păi ce nu înțelegi, băi, Piți? Ne trebuia victoria și ne-am mulțumit cu egalul, asta e tot!

Octavian Stăncioiu

Articol scris de