Foto: Politehnica Timișoara cu trofeul Cupei României în 1980. De la stânga la dreapta, sus: Ad. Manea, Dembroschi, R. Suciu, Cotec, Șunda; jos: Păltinișanu, Nedelcu II, Vișan, St. Anghel, Nadu, T. Nicolae; în medalion, antrenorii: T. Dobândă (secund, stânga), I.V. Ionescu (principal, dreapta) (sursa: ilustrată)
S-a stins din viață, zilele trecute, Toma Dobândă. Născut în 1947, a rămas în istoria fotbalului timișorean prin cucerirea, în calitate de antrenor secund, a Cupei României 1980, urmată de eliminarea legendarului club scoțian Celtic Glasgow, din Cupa Cupelor. Pentru orice drucker bănățean care a prins acele vremuri, poza de mai sus este una sfântă. Din ea, din nefericire, Toma Dobândă este al 4-lea care urcă la Cer, după Păltinișanu, Cotec și Anghel.
După o carieră de jucător fără performanțe deosebite, profesorul Dobândă a făcut parte, de mai multe ori, din staff-ul tehnic al Politehnicii Timișoara. La CFR Timișoara, pe atunci o puternică echipă de Divizia B, a fost și antrenor principal. S-a dedicat apoi muncii cu tinerele vlăstare ale fotbalului de pe Bega, fiind, ani în șir, director la LPS Banatul Timișoara. În 2009 a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara.
Ion V. Ionescu, principalul cu care Poli a cucerit ultimul trofeu al fotbalului timișorean, Cupa din ’80, cu Toma Dobândă alături, ne-a declarat: ”A fost secundul meu, un caracter deosebit, un tip sociabil, comunicativ, cu pedagogie selectivă. După ce m-au schimbat pe mine, i s-a propus să rămână principal, dar a refuzat. A fost un om charismatic, bine pregătit. Am rămas prieteni, și de familie. Ultima dată ne-am întâlnit anul trecut, pe stadion. La Liceul Banatul a avut rezultate bune, a promovat jucători”.
A fost înmormântat sâmbătă, în comuna arădeană Secusigiu, unde se retrăsese de câțiva ani. Avea 68 de ani. Dumnezeu să vă odihnească, domnule profesor.
