Autor foto: Bendis Photos
Între 16-18 septembrie 2016, pe platoul de la Măgura Uroiului, lângă Simeria, jud. Hunedoara, a avut loc ediția a VII-a a festivalului Dac Fest – Sub semnul lupului.
Festival de reconstituire istorică dedicat dacilor și romanilor, evenimentul a reunit reenactorii de la Asociaţia Terra Dacica Aeterna (Cluj-Napoca), Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie (Alba Iulia), Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova (Iași) și Legio I Italica (Sviștov – Bulgaria).
Ei bine, vă veți mira, ce legătură au astea cu sportul de care ne ocupăm noi?
Au, pentru că, duminică, 18 septembrie, după ”bătălia” daco-romană, a avut loc un inedit meci de harpastum! Adică strămoșul roman al fotbalului!
Apariția și evoluția fotbalului
“Preistoria” fotbalului este destul de vastă, iar despre multe jocuri cu mingea, practicate încă din antichitate, se poate afirma că sunt “strămoşii” fotbalului.
Cea mai veche mărturie europeană despre existenţa unui “precursor” al fotbalului o înregistrăm în sec. al XVII-lea î.Hr., pe coasta Dalmaţiei. Prin 850 î.Hr., grecii practicau nu mai puţin de patru jocuri (“harpaston”, “episkiros”, “aporaxis”, “fenindes”, “urania”), cu mingi de diferite mărimi. Jocul cu mingea este evocat şi de poetul grec Homer, în poemul “Odiseea”.
Romanii vor prelua jocul “harpaston” de la vechii greci în sec. I î.Hr., numindu-l “harpastum”. Popor practic prin excelenţă, ei îl vor adapta necesităţilor pregătirii militare. Practicat în special de militari, în rândul cărora va fi foarte popular, dar şi în şcoli, “harpastum” este “strămoş” direct al fotbalului modern. Jocul se va impune şi în unele din teritoriile cucerite (în special în Gallia şi Britannia;, dar principalul centru va fi, evident, capitala Roma. “Harpastum” devenea cel mai important joc cu mingea şi, pentru această perioadă, cel mai important “strămoş” al fotbalului. La “harpastum”, jucătorii erau împărţiţi în compartimente şi exista o persoană cu un rol asemănător cu al arbitrului de mai târziu.
Foto: ”Harpastum”, frescă romană antică (sursa: Wikipedia)
Din “harpastum” vor deriva italianul ”calcio” și francezul ”soule”, iar ”soule” va fi adaptat de englezi sub forma ”football”, toate acestea fiind practicate în Evul Mediu.
În sfârșit, în 1863, Anglia pune bazele fotbalului modern.
Au învins, ca și la 106 d.Hr., pe câmpul de luptă, romanii
Meciul de harpastum de la Măgura Uroiului se desfășoară tradițional în cadrul Dac Fest. Și nu avem cunoștință ca un asemenea meci să mai fi avut loc vreodată în România ultimelor secole!
Legionarii romani au dat piept, pe terenul de joc, cu autohtonii daci. Partida s-a disputat, evident, ”după” cucerirea romană a Daciei.
Meciul a început echilibrat, romanii conducând și fiind mereu egalați, dar asta până la 2-2. Apoi, ”oaspeții” romani s-au impus clar.
S-a jucat cu o minge arhaică, special confecționată, și a fost permisă lovirea mingii cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu orice altă parte a corpului. A fost, așadar, un fel de fotbal, de rugby și de fotbal american la un loc. Singura regulă a acestei partide fără reguli (regulamentul exact al harpastum-ului nefiind cunoscut) a fost interzicerea… uciderii adversarului. Porțile au fost poarta de intrare în cetatea dacică, respectiv cea de intrare în tabăra romană.
Președintele Terra Dacica Aeterna (prima asociaţie de reconstituire istorică din România și inițiatoarea festivalului), conf. univ. dr. Paul Cheptea, de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, ne-a declarat: ”Soldații romani aveau harpastum în cadrul pregătirii militare și așa ne-a venit ideea. Am zis să facem ceva care să și amuze publicul”.
Articol scris pentru săptămânalul ”Banatul Azi”