Foto: Clădirea Primăriei Timişoarei în 1931 (prima clădire din dreapta), astăzi Primăria Veche (sursa: carte poştală)
Pentru a stopa declinul fotbalului românesc și timișorean de după 1927, dr. Cornel Lazăr, chiar fostul preşedinte al Chinezului, de unde tocmai fusese îndepărtat în 1928, a pus bazele primului club profesionist din România.
Era 21 octombrie 1928. Se constituie atunci, la Timişoara, FC Ripensia.
A doua zi, apariţia a fost anunţată în ziarul sportiv timişorean bilingv (româno-maghiar) ”10 minute sport”/”10 perc sport”: ”Ieri înainte de masă sub denumirea de Ripensia s-a înfiinţat primul club profesionist de fotbal din România. Adunarea generală de constituire a adresat un memorandum F.S.S.R.-ului în care pe lângă neajunsurile amatorismului camuflat, se subliniază avantajele profesionismului deschis. S-a cerut de la federaţie introducerea şi în ţara noastră a profesionismului şi a înfiinţării federaţiei fotbalului profesionist din România, ceea ce s-a şi realizat mai târziu. La adunarea de constituire preşedintele clubului şi-a exprimat convingerea că cei aleşi în conducere vor activa cu devotament şi simţ de răspundere, vor face totul ca Ripensia cu ajutorul susţinătorilor să devină o mândrie a oraşului Timişoara şi a întregii ţări”.
Adunarea generală de constituire a clubului a avut loc în 21 şi 22 octombrie, într-o sală a Primăriei Timişoarei, instituţie aflată atunci într-o clădire din Piaţa Libertăţii (Primăria Veche de azi). Ședinţa a fost prezidată de dr. Cornel Lazăr, administratorul financiar al judeţului Timiş-Torontal şi, ulterior, chiar primar al capitalei bănăţene. Lazăr va fi pentru mult timp preşedintele Ripensiei.
Foto: Cornel Lazăr (sursa: ”Fotbal vest”)
În comitetul de conducere al clubului se întâlneau, printre alţii, dr. Coriolan Băran, ing. Dionisie Balazs, av. Liviu Iuga (mare susţinător al profesionismului, pe atunci preşedintele Comisiei de Football-Asociaţie a Comitetului Regional FSSR Timiş, viitor antrenor al naţionalei), dr. V. Boleanţu, dr. I. Ionescu, ing. C. Liuba, dr. P. Nicolaevici, dr. E. Enciulescu, dr. K. Feld, ing. Adam Cucu, dr. A. Frenkel, dr. T. Gruiescu, dr. A. Iancu, Ernest Hiller, Eugen Berger, I. Reda. Uitaţi-vă câţi doctori, ca să vă daţi seama ce fel de oameni creau fotbal pe atunci şi de diferenţa faţă de epigonii zilelor noastre…
Apariţia unui club profesionist – văzut ca un rival ce poate deveni prea puternic, precum şi din cauza pretenţiilor financiare pe care le-ar fi putut ridica propriii jucători – a întâmpinat, încă din start, o opoziţie extremă din partea tuturor grupărilor timişorene. După doar câteva zile, la 27 octombrie, aceste cluburi au trimis o telegramă de protest către FSSR, solicitând luarea unor măsuri împotriva profesionismului în fotbalul românesc.
La 1 noiembrie, ”Gazeta Sporturilor“ anunţa apariţia clubului, numit în ziar ”Ristensia”. Era o greşeală, dar acest nume va fi folosit pentru mai multă vreme în presa ”centrală”. La 22 noiembrie, acelaşi ziar publică ştirea că cererea de afiliere la FSSR (nu exista încă federaţia de fotbal) a Ripensiei a fost respinsă.
Începutul, pentru Ripensia, a fost tare greu. Până în toamna lui 1930, echipa susţine doar câteva partide demonstrative (de fapt, probabil, antrenamente), în 1929. În rest, în principal din cauza marii crize economice mondiale (declanşată în 1929 şi care a afectat grav România; cum se repetă istoria…), nicio “mişcare”.
Surse:
Alexiu, Cristofor Cristi, ”Ripensia – nostalgii fotbalistice”, Timişoara, Editura Helicon, 1992
Angelescu, Mircea; Cristea, Dan Ov. (coord.), ”Istoria fotbalului românesc”, vol. I-II, Bucureşti, Editura Federaţia Română de Fotbal, 2009
Dudaş, Iosif, ”Timişoara, leagănul fotbalului românesc”, Timişoara, Editura Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Timiş, 1971
