Pe 8 martie 1942, la Moulsford, Oxfordshire, în Anglia, se năștea Ann Packer, atleta care, 22 de ani mai târziu, avea să câștige o surprinzătoare medalie de aur pentru Marea Britanie, la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Membră a Clubului Atletic din Reading, Ann Packer a avut o scurtă, dar intensă carieră. A câștigat o medalie de argint cu echipa de ștafetă 4x100m la Jocurile Commonwealth-ului din 1962 și o medalie de bronz la Campionatul European de atletism din același an.
Momentul ei de glorie avea să vină, însă, la Olimpiada din 1964. Tânăra atletă era cotată cu șanse bune la câștigarea probei sale favorite, 400 de metri. A alergat foarte bine, stabilind chiar un record european, cu 52,2 secunde, însă a obținut medalia de argint, pentru că a fost depășită de australianca Betty Cuthbert.
Packer mai era înscrisă la o probă, cea de 800 de metri, însă după dezamăgirea de la proba ei favorită, alergătoarea era hotărâtă să renunțe. Înainte de Olimpiadă, britanica mai alergase doar de cinci ori în curse de 800 de metri și niciodată într-o competiție internațională, scopul ei fiind acela de a-și îmbunătăți rezistența fizică pentru proba mai scurtă pe care era specializată. ”Doar două fete se calificaseră pentru 800 de metri, iar Marea Britanie avea dreptul de a înscrie trei atlete, astfel că cei de la comitetul olimpic m-au înscris și pe mine”, a povestit Ann Packer pentru BBC, 40 de ani mai târziu.
Două evenimente au determinat-o pe ateltă să participe, totuși, la competiție: logodnicul său, Robbie Brightwell, a ratat medaliile la 400 de metri, terminând finala pe locul 4, iar colega ei de cameră, Mary Rand, a câștigat medalia de aur la săritura în lungime. ”Vroiam să mă calific în finală, dar n-aveam cea mai vagă idee despre cum se aleargă o cursă de 800 de metri. La start eram puse pe culoare, dar habar n-aveam când avem voie să le părăsim. Mă uitam tot timpul să văd ce fac celelalte alergătoare, când ies din culoar”, și-a amintit Ann Packer. A trecut de calificări și de semifinală, calificându-se în cursa pentru medalii cu cel mai slab timp dintre cele opt participante.
Franțuzoaica Maryvonne Dupureur era favorită la câștigarea aurului și a controlat cursa, în timp ce Packer a rămas mare parte din cele două ture de pistă în coada plutonului. Pe ultima turnantă, britanica și-a pus în valoare experiența de sprinteră și a depășit-o pe Dupureur, câștigând surprinzător aurul olimpic și stabilind un nou record mondial cu 2:01.1 minute. Și, chiar dacă aceste rezultate puteau fi doar începutul unei potențiale cariere extraordinare, imediat după Jocurile Olimpice Ann Packer a anunțat că pune punct carierei sportive, la doar 22 de ani.
Ann Packer s-a căsătorit cu logodnicul său, Robbie Brightwell, și el medaliat olimpic (argint cu echipa la 4×400 de metri) și au avut trei copii, toți sportivi de performanță. Fiul cel mare, Gary, a călcat pe urmele mamei, fiind un bun alergător la 400 de metri, în timp ce Ian și David Brightwell au fost fotbaliști profesioniști. Ambii s-au lansat la Manchester City, iar Ian a avut o carieră lungă acolo, jucând peste 300 de meciuri în 12 ani pentru ”Cetățeni”, între 1986 și 1998.
Sursa foto: bbc.co.uk
