Iolanda Balaș Söter s-a născut pe 12 decembrie 1936, la Timișoara, unde a început și cariera sportivă. Antrenată de Janos Söter, și el fost săritor, care mai târziu avea să-i devină soț, Iolanda Balaș a fost legitimată la Electrica Timișoara, apoi la Steaua, și a revoluționat tehnica săriturii în înălțime.
Primul record mondial l-a stabilit pe 14 iulie 1956, la București, cu o săritură de 1,75 metri. Avea să îmbunătățească recordul mondial de 14 ori în total, până la 1,91 metri. Timișoreanca a fost deținătoare celei mai bune performanțe de pe mapamond timp de mai bine de 13 ani, din iunie 1958 până în septembrie 1971, ultimul ei record rezistând 4 ani după retragerea din competiții a atletei.
Timp de mai bine de un deceniu, între 1957 și 1966, ”Iolly” a câștigat nu mai puțin de 150 de concursuri consecutive, fără a pune la socoteală calificări sau gale demonstrative. Primul succes major pe plan internațional a fost medalia de argint la Campionatul European de la Berna, din 1954, timișoreanca obținând medalia de aur în următoarele două ediții, Stockholm 1958 și Belgrad 1952. Cele mai importante distincții sunt, fără îndoială, cele de la Jocurile Olimpice: Iolanda Balaș a cucerit de două ori aurul olimpic, la Roma în 1960 și la Tokyo în 1964. Pe plan intern, timișoreanca are 19 titluri şi a stabilit 77 de recorduri naţionale.
S-a retras mai repede decât ar fi trebuit din competiții, din cauza unor probleme la tendonul lui Ahile, însă a rămas aproape de atletism, întâi ca arbitru, apoi ca președinte al Federației Române de Atletism, între 1988 și 2005.
Sursa foto: flashbak.com
