Sursa foto: Facebook C.S. Portul Constanta
Articol apărut în nr. 2 (noiembrie 2012) al revistei ”Ripensia Sport Magazin”
Fotbalul românesc a regresat vizibil după 1990, iar cele mai multe cauze le găsim la baza piramidei. La copii şi juniori. Drumul unui copil de la primul şut în minge până la primul meci de seniori e susţinut în multe cazuri de părinţi. Terenurile de antrenament netede, vestiarele încălzite ori apa caldă intră la categoria lux. În multe cazuri, în special în mediul rural, lipsa unui club cu centru de copii în apropiere poate curma din start visul unui puşti de a ridica într-o zi tribunele în picioare, aidoma lui Messi ori Ronaldo. Campionatele judeţene de juniori s-au împuţinat, la rândul lor, din lipsă de fonduri şi uneori de interes, o parte dintre AJF-uri renunţând la a mai organiza meciuri de ”speranţe” în deschiderea celor de seniori.
În alte vremuri, disputarea jocurilor de juniori în deschiderea celor de seniori din actuala Ligă a IV-a era o tradiţie de la care nu se abătea niciun for din teritoriu. Era, în fond, o onoare şi o motivare în plus pentru tineri, să prefaţeze disputa ”celor mari”, în faţa unor asistenţe deloc de neglijat, chiar şi pentru acest nivel. După 1989, s-a intrat într-un declin din acest punct de vedere, doar 31 dintre cele 42 de Asociaţii Judeţene de Fotbal mai păstrând vie această tradiţie.
În aceste judeţe, numărul echipelor din campionatul de juniori A1 – aşa cum e denumit în sistemul federal – e egal cu cel al divizionarelor D. În general, vorbim despre întreceri de 14 sau 16 echipe, dar există şi câteva excepţii, în care se duce o luptă cu adevărat acerbă. De exemplu, în Satu Mare, Liga a IV-a e împărţită în două serii, una cu 15 şi cealaltă de 16 echipe. În Vâlcea se regăsesc în acest sezon 30 de echipe, divizate în două grupe a câte 15, iar în Constanţa, totalul de 21 de participante e împărţit într-o grupă de Est, cu 11 grupări, şi una de Vest, cu 10. În Maramureş sunt 26 de echipe, 13 în seria Nord şi tot atâtea în seria Sud. La polul opus, cele mai puţine competitoare găsim în Caraş-Severin, Brăila şi Sibiu, unde n-au luat startul în această stagiune decât 12 echipe.
Există şi unele cazuri fericite, unde această formă de organizare coboară chiar şi la nivelul celui de-al 5-lea sau al 6-lea eşalon. De pildă, liga superioară a judeţului Buzău poartă din acest an denumirea de Superligă, la care au luat startul 16 formaţii, fiecare dintre ele dispunând şi de câte o echipă de juniori. La fel se întâmplă şi mai jos, în Liga a IV-a (eşalonul al 5-lea), care cuprinde un total de 26 de echipe, şi în Liga a V-a (eşalonul al 6-lea), unde activează alte 22, în cazul ambelor eşaloane juniorii fiind cei ce deschid partidele de seniori. Un exemplu pozitiv în acest sens e şi judeţul Ialomiţa, unde Liga a V-a cuprinde o singură serie, cu 16 combatante, fiecare dintre acestea fiind obligate să alinieze o garnitură în întrecerea de juniori.
Alte şase judeţe reuşesc să creeze un cadru de dezvoltare a juniorilor din mediul rural, chiar dacă nu organizează în acest sezon un campionat tradiţional, precum cele mai sus menţionate. În Botoşani, Harghita, Mureş, Olt şi Prahova, plus Bucureşti, se organizează un campionat separat destinat juniorilor A1, cu un număr de echipe în funcţie de limita posibilităţilor. Dacă în Capitală se întrec nu mai puţin de 15 formaţii, iar în Prahova 14, de un campionat mai scurt au parte cei din Botoşani şi Olt, cu patru, respectiv cinci echipe.
Campioană naţională, Portul Constanţa
Pe lista neagră se aliniază alte cinci judeţe, care nu organizează în acest an campionate rezervate juniorilor. E vorba despre patru judeţe din Moldova (Bacău, Neamţ, Vrancea, Vaslui), plus… Timiş.
Un caz special, cel mai întins judeţ al ţării, Timişul, al cărui AJF se laudă, pe bună dreptate, cu cea mai stufoasă întrecere judeţeană şi cele mai multe cluburi afiliate. Totul însă doar la nivel de seniori. Campionate de juniori nu s-au mai organizat de ani buni, asta în condiţiile în care toate judeţele învecinate respectă ca la carte vechea tradiţie a meciurilor de ”speranţe” în deschiderea celor de Liga a IV-a.
Câştigătoarele campionatelor judeţene de juniori A1 (under 19) participă, pe perioada verii, la întrecerea pe ţară. În ediţia 2012/2013, reprezentantele a 38 de judeţe au disputat faza interjudeţeană. Titlul le-a revenit celor de la Portul Constanţa, care au dispus în ultimul act cu 7-6 (la lovituri de departajare) de FC Junior Tg. Mureş, în vreme ce medaliile de bronz au fost adjudecate de Universitatea Petroşani, după 4-1 în finala mică, cu CSO Ştei, reprezentanta judeţului Bihor. În ultima ediţie a Campionatului Naţional de juniori A1, doar patru judeţe au fost nereprezentate. E vorba despre Neamţ, Vaslui, Hunedoara şi Timiş.
