Foto: Noul echipament al naționalei României
La 29 ianuarie 2015, sub titlul ”Am descoperit prima siglă din istoria FRF!”, Octavian Stăncioiu scria, pe site-ul ripensia-sport-magazin.ro:
”Pe un site de antichități, delcampe.net, am descoperit o excepțională insignă a Federației Române de Fotbal (Federaţia Română de Football-Asociaţie, pe scurt FRFA, cum se numea pe atunci) din anii ’30. Descoperirea este și excepțională, pentru că este prima dată când, cel puțin subsemnatul, avem în față sigla de atunci a federației noastre de fotbal. Și e vorba, mai mult ca sigur, de prima siglă din istoria acestui for, înființat în 1930.
Este o adaptare a stemei României (România Mare) din acea perioadă (e vorba de stema în variantă mică, exprimându-ne în termeni heraldici), având ca elemente principale:
– scutul pe care sunt reprezentate stemele Țării Românești (stânga sus), Moldovei (dreapta sus), Olteniei și Banatului (stânga jos), Dobrogei (centru jos) și Transilvaniei (dreapta jos)
– acvila cruciată (stema tradițională a Țării Românești)
– coroana de oțel a României, simbolul monarhiei
– inițialele federației, F.RF.A.”.
La 9 iunie a.c., ”Gazeta Sporturilor” a scris despre această descoperire, într-un articol care anunța intenția FRF de a-și schimba sigla.
Vineri, 3 noiembrie, s-a dezvăluit despre ce este vorba. FRF nu și-a modificat sigla, dar a lansat o siglă proprie pentru echipele naționale ale României. Siglă schematizată după cea descoperită de Octavian Stăncioiu!
Foto: Sigla descoperită de Octavian Stăncioiu (st.) și cea actuală a naționalei României
Este o premieră ca reprezentativa ”tricoloră” să aibă un logo propriu, distinct de cel al FRF. Până acum, pe echipamentul naționalei era emblema federației, iar în perioada comunistă acolo se afla stema țării, cea de pe drapelul României.
Foto: Siglele FRF din anii ’30, ’80 și cea actuală
Mai multe echipe naționale de mare valoare au sigle diferite de cele ale federațiilor din țările respective. De exemplu, Germania, Franța, Spania, Olanda, iar până acum câțiva ani a fost în această situație și Italia.
Această stemă a fost lansată de FRF cu puțin timp înaintea intrării în anul centenarului Marii Uniri. Conform Wikipedia, Legea din 23 iunie 1921 preciza că stema României că ”scutul scartelat cu insițiune” de pe pieptul acvilei, scut care a stat la baza stemei naționalei de fotbal de azi, reprezintă: ”În cartierul unu, pe fond albastru se regăsește stema Țării Românești: o acvilă cruciată, având soarele și semiluna de-o parte și de alta, toate de aur. În cartierul doi a fost reprezentată stema Moldovei, pe fundal roșu: un cap negru de bour, având o stea între coarne și fiind flancat de un trandafir heraldic și o semilună, toate trei de aur. În cartierul trei, pe fundal roșu, au fost contopite stema Olteniei (leul rampant, de aur) și cea a Banatului (podul de aur peste valuri naturale). Cartierul patru a fost rezervat Transilvaniei: el este tăiat de un brâu roșu. În partea superioară, pe albastru, se profilează o acvilă ieșindă, flancată de un soare și o semilună. În partea inferioară, pe aur, au fost reprezentate șapte turnuri roșii, repartizate 4:3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați”.
Totodată, a fost lansat și noul echipament al naționalei României, unul care aduce aminte de anii ’70, când, însă, dungile tricolore erau orizontale.
Foto: Naționala României la CM 1934 (stânga sus), în 1980 (dreapta sus), la CM 1990 (stânga jos) și la CM 1994 (dreapta jos)
”Joma a creat un tricou al cărui design se bazează pe culorile specifice tricolorului românesc și semnele distinctive ale istoriei sale care îi dau valoare. În partea din față vom vedea noul scut al tricoului realizat prin tehnica flock-saten, un transfer termoadeziv cu efect 3D, care îi conferă maximă vizibilitate cu calitate fotografică. Acest scut pe care-l găsim pe noul echipament reflectă toate regiunile țării și simbolizează unitatea românilor”, scrie frf.ro.
Printre jucătorii prezenți la festivitatea din 3 noiembrie au fost ex-juniorii lui ACS Poli, timișorenii Vlad Dragomir (Arsenal) și Andrei Sîntean (Slavia Praga), ambii fiind internaționali U19.
Articol apărut în revista ”Banatul Azi”
