Foto: Hagi cu eșarfa Ripensiei (autor: ”Ripensia Sport Magazin”)
A izbucnit în fotbalul românesc cu o forță care, în toată istoria, s-a mai văzut doar la Dobrin și Ilie Balaci. Nici Baratky, nici Bodola, nici Petschowski, care au ”scos capul” în vremuri în care fie România încă nu avea un campionat în sistem divizionar, fie începuse războiul.
Gică Hagi a pornit din prăfuita Săcele, localitate rurală situată aproape de Constanța, de cetatea antică a Histriei și de lacul Sinoe, aproape, adică, de Marea Neagră. A pornit din mândrul neam al machidonilor. Și a ajuns cel mai mare, în cele mai mari metropole ale lumii, reprezentând cu onoare și cinste România.
A răzbit pe drumul deschis, timid, de excepționalele generații ale lui Petschowski, Dobrin și Balaci. A dus naționala ”tricoloră” la doar câteva minute de semifinalele World Cup.
Lider, căpitan și geniu al ”Generației de aur”, și-a dat toată măsura imensului talent cu care l-a înzestrat Dumnezeu și pe care și l-a perfecționat prin muncă, perseverență, dăruire și seriozitate, la Mondialul american. Sunt deja, de-atunci, 21 de ani.
Și ne e dor, un dor pe care numai noi, cei care am prins acele vremuri, îl putem avea, ne e dor de nopțile la televizoare și pe străzi, ne e dor de Arnold, de Florin, de Bursucul, de Mihali, de Didi, de Belo, de Tibor, de Baciul, de Ionuț, de Dorinel, de Radu, de Ilie, de Tata Puiu. Dar mai ales ne e dor de Rege.
Ne e dor de vremea în care România națională era o echipă de care se temeau toți. O echipă de mari fotbaliști și de oameni adevărați. Ne e dor de visul că puteam opri, atunci, Brazilia din drumul spre titlu, de calculele privind strategia prin care Romario și Bebeto n-ar fi mișcat în zona de comando a defensivei noastre. Ne e dor de senzația că putem fi campioni ai lumii. Am fi putut atunci, dar Dumnezeu a vrut altfel.
De toate astea ne e dor și toate astea ne dor.
La ceas de mare aniversare, Gică Hagi, îți dorim – mândrindu-ne că am putut de câteva ori să îți strângem mâna – să readuci România acolo unde ai lăsat-o în arșița Lumii Noi, acum mai bine de două decenii.
Îți dorim să-ți dea Dumnezeu sănătate și putere, pentru a construi, prin Academia pe care ai fondat-o, ceea ce Statul, Federația și Cluburile, toate la un loc, nu sunt capabile. O nouă puternică națională a României noastre.
La Mulți Ani, Gică Hagi!
