Când Ripensia a pierdut cu 6-1 acasă. Cu Venus, în ’37

Foto: Ripensia în primăvara 1938, înaintea amicalului cu Roma (2-2, pe stadionul Electrica din Timișoara) (sursa: ”Fotbal vest”)

La 28 noiembrie 1937, Ripensia era spulberată, acasă, de marea ei rivală bucureșteană, Venus. 1-6 în campionat, în prima ligă. La 7 martie 2015, ”Ripi” a pierdut tot acasă, tot în fața marii rivale, timișorene, și tot cu 6 goluri primite. 2-6 cu ASU Poli, în liga a 4-a.

Să ne amintim de acel 1-6 cu alb-negrii din Splai… Meciul s-a disputat la Timișoara, în etapa a 8-a a Diviziei Naţionale A, cum se numea pe atunci, mult mai frumos, primul eșalon al fotbalului românesc. Venus era campioană națională ”en titre” și liderul la zi al seriei a II-a (erau două serii de câte 10 echipe în campionat); Ripensia era pe 2, la un punct în spate (ca acum, cu Poli!).

La pauză, era deja 3-1 pentru venusiști, care marcaseră prin Bodola (8), Ploeşteanu (10) și grecul (ulterior va fi naturalizat, jucând și în naționala României) Humis (25). Ciolac (26) punctase pentru gazde imediat după 0-3. În partea secundă, Humis zburdă, înscriind de încă trei ori, în min. 70, 85 și 87!! Celebrul portar ripensist Pavlovici prinsese o zi proastă.

Ripensia: Pavlovici – Bürger, Agner – Deheleanu, Kotormany, T. Nagy – Beke, Schwartz, Ciolac, Sepi II, Dobay. Toată floarea cea vestită! Venus: Iordăchescu – Sfera, Albu – Bărbulescu, Gain, Eisenbeisser – Gruin, Bodola, Humis, P. Vâlcov, Ploeşteanu. Antrenorii ambelor echipei erau străini, austriacul Pojar la gazde, ungurul Janossy la oaspeți.

Asupra lui Miti Pavlovici au planat bănuieli de blat (un termen care pe atunci, mai mult ca sigur, nu exista). Să citim niște rânduri ale scriitorului timişorean Viorel Marineasa…

”Ediţia 1937/38 a campionatului naţional. Pavlovici este convocat la poliţie de către Ovidiu Gritta. <Ce-oi fi făcut? Iar vreo prostie cu golâmbii mei? >. (Are crescătorie în Mehala). Dar chestorul, amabil, îi oferă cafea, ţigări. <Mâine trebuie să câştigăm…>. Miti, prompt: <Cum nu, domnu Gritta, batem noi Venusul, cum nu>. <Băiete, nu înţelegi că noi trebuie să câştigăm?! >. Aha, acum Pavlovici înţelege: bucureştenii sunt susţinuţi de Gavrilă Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei. Portarul Ripensiei refuză sumele în creştere şi e dat afară din birou. Îl încunoştinţează pe dr. Lazăr despre tentativa de corupere. Dar lucrurile merg prost a doua zi: unii coechipieri n-au fost la fel de virtuoşi. Ba preşedintele clubului îl bănuieşte şi pe candidul Miti, iată-l în spatele porţii, manevrând periculos bastonul cu măciulie de argint: <Pita mă-tii, multe mai ai de gând să slobozi?>. 6-1 pentru Venus”. După joc, Cornel Lazăr, președintele Ripensiei, vine la vestiar, se plimbă printre jucători, dar nu scoate niciun cuvânt.

În același an, la 21 februarie, Venusul mai administrase Ripensiei o înfrângere groaznică, 9-2 la București, într-un amical!!

Au asistat 4.000 de spectatori. Jocul a fost arbitrat de Anton Mureşan (Cluj). În urma acestui rezultat, Venus s-a dus la trei puncte de timișoreni (se acordau, evident, două puncte la victorie). La finalul sezonului de toamnă (și totodată al turului), după încă o etapă, Venus era lider, iar ”Ripi” pe 2, tot cu trei puncte în minus. La final însă, locurile se vor inversa, Ripensia terminând pe 1, Venus pe 2, la un punct în spate!

Mai mult, roș-galbenii vor cuceri și titlul național, învingând de două ori cu 2-0 în finală, pe Rapid, a treia mare echipă românească a acelor vremuri! Mai mult, tot în sezonul de primăvară 1938, timișorenii vor elimina din Cupa Europei Centrale pe Milan!!

Octavian Stăncioiu

Articol scris de