Născut pe 10 august 1908, la Comloșu Mare, Gheorghe Ciolac a început fotbalul la echipele de copii ale Politehnicii Timișoara, iar între 1924 și 1930 a fost legitimat la Banatul, înainte de a trece la Ripensia.
„Fin tehnician, cu un perfect control al balonului, atacant eficace și în același timp excelent creator de situații de gol”, așa este descris Ciolac în cartea „Ripensia – nostalgii fotbalistice”.
Timp de mai bine de un deceniu, cariera centrului-înaintaș s-a confundat cu istoria clubului galben-roșu, Ciolac fiind părtaș la majoritatea succeselor echipei. În plus, fotbalistul a jucat de 24 de ori în tricoul echipei naționale, marcând 13 goluri și făcând parte din lotul pentru Campionatul Mondial din 1934.
Talentul său imens a fost lăudat și de coechipieri. ”Eu îi consider pe Grațian Sepi și pe Giusy Baratki printre cei mai buni centri înaintași din țară. Dar peste toți îl socotesc pe Ghiță Ciolac ca fiind cel mai mare centru înaintaș pe care l-a avut țara noastră. Ciolac a fost un mare tehnician, a știut să creeze situații de gol pentru el și pentru coechipieri. A pasat întotdeauna mingea. Chiar dacă avea culoar de șut, el trecea mingea celui care se afla în poziția cea mai bună”, l-a descris Rudolf Kotormany, în volumul menționat mai sus.
Și Ștefan Dobay, colegul său din ofensivă, a rămas impresionat de modul în care Ciolac se comporta pe teren. ”Dintre centri înaintași alături de care am jucat, în primul rând trebuie să vorbesc de Ghiță Ciolac, un admirabil coechipier și coleg. El era gata să paseze balonul jucătorului cel mai bine plasat. Ciolac exagera chiar în altruismul său. Știa să preia foarte bine centrările directe care, prinse din voleu, erau moarte sigură pentru portari”, spunea ”Calul” Dobay.
În 1940, Gheorghe Ciolac avea să preia pregătirea Ripensiei, propunându-și să formeze o nouă echipă din tinerele talente care au crescut în umbra vedetelor din deceniul precedent, însă Al Doilea Război Mondial și mai apoi venirea la putere a comuniștilor aveau să ducă la dispariția clubului.
Educat la Liceul C.D. Loga și la Școala Superioară de Comerț din Timișoara, Ciolac a lucrat pe un post de contabil la Primăria Timișoara. A murit la doar 57 de ani, pe 13 aprilie 1965, fiind înmormântat în cimitirul de pe strada Mătăsarilor.