Spiridon ”Spyros” Louis s-a născut pe 12 ianuarie 1873, în localitatea Marousi, devenită între timp o suburbie în nordul Atenei. Provenea dintr-o familie săracă, tatăl său fiind un vânzător de apă minerală în Atena, oraș care pe atunci nu avea un sistem central de distribuție a apei, iar tânărul Spyros transporta apa pe care o vindea familia.
După războiul de independență al Greciei, Jocurile Olimpice au început, treptat, să revină în atenția publică, însă cu evenimente sporadice, iar apariția Comitetului Olimpic Internațional a dus la organizarea regulată a Olimpiadei, cu prima ediție în 1896, la Atena. Francezul Michel Breal (filosof, considerat drept fondatorul semanticii ca ramură a lingvisticii), prieten cu Pierre de Coubertin, este cel care a sugerat o nouă probă de alergare, inspirat de legenda mesagerului Fidipide, care a alergat din orașul Maraton la Atena pentru a anunța victoria grecilor împotriva perșilor.
Grecii au fost entuziasmați de ideea acestei noi probe, așa că au organizat calificări, pentru a trimite cei mai buni alegători la Jocurile Olimpice. Spiros Louis a fost convins să participe de colonelul Papadiamantopoulos, care-i fusese superiorul direct în timpul stagiului militar și care s-a ocupat de organizarea acestor preliminarii. La prima cursă de participare n-a participat, iar la a doua viitorul campion olimpic a terminat pe locul 5.
Primul maraton olimpic a avut loc pe 10 aprilie 1896 (sau 26 martie, după calendarul iulian folosit la vremea respectivă), iar grecii își puneau mari speranțe în această competiție, mai ales că atleții locali nu reușiseră să câștige medalii până atunci. Dezamăgirea era cu atât mai mare cu cât o probă considerată clasică pentru greci, aruncarea discului, a fost câștigată de un american.
25 de atleți au mers la Maraton pentru a participa la cursa spre Atena, însă la startul maratonului s-au aliniat 17 alergători, iar 13 dintre ei erau greci. Străinii au preluat, însă, conducerea în prima parte a cursei, Albin Lermusiaux, Edwin Flack și Arthur Blake fiind sportivi versați în curse pe distanțe mai scurte. Blake a renunțat la 23 de kilometri, iar Lermusiaux, dublu campion olimpic cu câteva zile mai devreme, la cursele de 800 și 1.500 de metri, a cedat la 32 de kilometri.
Între timp, conform legendei, Spiridon Louis a luat o pauză în orășelul Pikermi (puțin peste 20 de kilometri de la start), unde a băut un pahar de vin. Povestea a fost confirmată de nepotul alergătorului, care a precizat că nu a fost vorba de un pahar de vin. De fapt, Spyros s-a oprit la Pikermi, însă a consumat o jumătate de portocală oferită de iubita sa și… un pahar de coniac din partea viitorului său socru. A întrebat de avansul celorlalți alergători, arătându-se încrezător că-i va depăși pe toți până la linia de sosire, apoi a pornit mai departe. A mai consumat, de-a lungul cursei, bere, suc de portocale și… un ou de Paște. 
Spre finalul cursei, australianul Flack a cedat și el, cu aproximativ 3 kilometri înainte de intrarea în stadionul Panathinaiko, unde mii de greci entuziasmați așteptau nerăbdători sosirea atleților, mai ales că fuseseră anunțați de faptul că un grec conduce cursa. Când Spyros a intrat în stadion, bucuria a fost atât de mare, încât cei doi reprezentanți ai casei regale prezenți acolo, prințul moștenitor Constantin și prințul George i-au ieșit în întâmpinare și au alergat alături de el pe ultimul tur de pistă.
A fost prima și ultima cursă din cariera lui Spyros Louis, care a fost copleșit de cadouri de compatrioți. Chiar regele George I i-ar fi spus câștigătorului să-i ceară absolut orice, iar Louis i-a cerut… o căruță trasă de un măgar, gândindu-se că i-ar prinde bine la transportul apei pe care o vindea familia.
Spyros Louis s-a retras în localitatea natală, unde a trăit o viață liniștită, rămânând, însă, un erau național până în zilele noastre. Ultima sa apariție publică a fost la Olimpiada de la Berlin din 1936, unde a fost invitat de onoare al organizatorilor și a purtat steagul Greciei la ceremonia inaugurală. A murit pe 26 martie 1940.
Sursa foto: Wikipedia
