Francisco Guilledo s-a născut pe 1 august 1901, și a devenit, într-o carieră profesionistă foarte scurtă, de doar 4 ani, unul dintre cei mai apreciați boxeri din lume.
Cunoscut mai mult după numele ”de scenă” Pancho Villa, Guilledo s-a născut în Ilog, în provincia Negros Occidental din Filipine, iar tatăl său, un văcar, a abandonat familia când viitorul boxer avea doar 6 luni. A crescut la ferma unui bogătaș din zonă, ajutându-și mama, care avea grijă de capre. La 11 ani a plecat la Iloilo City, unde a lustruit pantofi și s-a împrietenit cu un boxer. Împreună cu acesta a plecat la Manila, unde prestațiile sale din meciurile de antrenament cu prietenii au atras atenția promotorilor locali.
A luptat în primul meci profesionist în 1919, iar în mai puțin de doi ani devenea campion al Filipinelor la categoria muscă. O dezamăgire în dragoste l-a făcut să renunțe la box pentru o scurtă perioadă, întorcându-se chiar în satul natal în 1922, însă o ofertă de a boxa în statele unite l-a convins să revină. A câștigat fără drept de apel primele lupte pe tărâm american, a atras atenția pasionaților de box și, în doar câteva luni, era stabilită deja lupta cu Johnny Buff, campionul american la categoria muscă. L-a învins prin knockout în runda a 11-a, iar filipinezul devenea o vedetă la doar 4 luni după primul meci din SUA.
Titlul de campion mondial la categoria semimuscă era vacant după ce Jimmy Wilde, galezul stabilit în State, își anunțase retragerea cu aproape doi ani mai devreme, însă în 1923 acesta a anunțat că revine în ring pentru a lupta cu Francisco Guilledo. Micuțul filipinez, favoritul publicului pe arena Polo Grounds din New York, l-a învins prin knockout în runda a 7-a pe galez și a devenit astfel campion mondial, pe 18 iunie 1923.
Pancho Villa vs Jimmy Wilde. Sursa foto: boxrec.com
O moarte stupidă, la doar 24 de ani
Francisco ”Pancho Villa” Guilledo și-a apărat cu succes titlul în mai multe lupte, iar aproape un an, între septembrie 1924 și vara lui 1925, l-a petrecut în țara natală, unde a fost primit ca un erou. A luptat o singură dată în acel interval, la Manila, pe 2 mai 1925, când l-a învins pe Clever Sencio, un alt boxer filipinez cu un destin tragic, care a murit la 21 de ani, la un an după Guilledo.
Campionul s-a întors în state pentru a se pregăti pentru următorul meci, iar în zilele dinaintea disputei cu Jimmy McLarnin fața lui Guilledo era umflată din cauza unui abces dentar. Conform presei vremii, în dimineața meciului filipinezul s-a dus la dentist pentru a-și scoate dintele-problemă și, în ciuda umflăturii și a durerilor, a insistat să intre în ring. Micuțul boxer a luptat tot meciul cu o mână protejându-și obrazul afectat și, logic, a pierdut, deși a reușit să ducă partida, care nu conta pentru titlul mondial, până la final.
Câteva zile mai târziu, filipinezul și-a scos încă trei măsele, după ce i-a fost descoperită o infecție. În ciuda indicațiilor medicului, care i-a recomandat odihnă la pat, Francisco Guilledo a petrecut cu prietenii în următoarele zile și a început să se simtă tot mai rău, iar pe 13 iulie 1925 a fost dus de urgență la spital. Medicii au descoperit că infecția se întinsese la faringe, provocându-i ”angina ludovici” o infecție bacterială potențial mortală. Sportivul a fost dus pe masa de operație, însă a intrat în comă și a murit a doua zi, pe 14 iulie 1925, înainte de a împlini 24 de ani.
Francisco Guilledo, care a avut 1,54m înălțime și nu a cântărit niciodată mai mult de 51 de kilograme, a avut în palmares 108 de meciuri, dintre care 89 câștigate. Nu a fost niciodată trimis la podea de adversari.
